Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 » Cultura Cucuteni (aprox. 5500-2750 i.Hr)
Preistorie — 7 februarie, 2012 12:58

Cultura Cucuteni (aprox. 5500-2750 i.Hr)

Publicat de

Cand discutam despre preistorie in spatiul carpato-danubiano-pontic, este important sa facem referire la cultura Cucuteni. Avem in fata una dintre cele mai vechi culturi ale Europei, ce rivalizeaza cu Egiptul antic sau Sumerul. Cultura era larg raspandita ocupand teritoriul de astazi al Moldovei, N-E Munteniei, S-E Transilvaniei si Basarabia. Cultura Cucuteni-Tripolie, cercetatorii romani o cunosc sub numele de Cucuteni, insa ceirusii o numesc Tripolie, dupa numele localitatilor eponime din Romania si Ungaria, aparuta la granita dintre vechea Europa si culturile ponto caspice, a luat nastere in jurul anului 5200 I.Hr.

Denumirea culturii provine de la satul cu acelasi nume din Iasi, atestat in anul 1454, in timpul domniei lui Petru Aron, unde s-au descoperit primele vestigii doveditoare ale existentei culturii, pe dealul Cetatuia descoperindu-se o serie de obiecte. Vestigiile au inceput sa fie descoperite incepand cu anul 1884, in perioada urmatoare 1885-1910 incepand sapaturile arheologice fiind conduse pana in perioada intrebelica moment in care se vor descoperi in jur de 100 de gropi si anexe gospodaresti impreuna cu 44 de locuinte, datand dn anii 4000-3000 i.Hr.

ASEZARILE

In primul rand, alegerea locului unei asezari era conditionata de o serie de factori: existenta surselor de apa, terenului favorabil agriculturii, accesului la caile de comunicatie, conditiilor de aparare si a sarii. Existau mai multe categorii de asezari si o paleta larga a acestora de la asezari deschise sau fortificate natural pana la cele de tip protourban : compacte si rasfirate, permanente sau sezoniere. Locuintele erau asezate in circular sau grupat in fucntie de forma de relief pe care se intemeia asezarea. Casele erau construite pe platforme masive de lut, cu structura de barna despicata, cu mai multe incaperi si chiar si etaj, in centru aflandu-se o constructie impunatoare, folosita ca loc de adunare a comunitatii si sanctuar pentru ceremonii magico-religioase. Aceste cladiri aveau mai multe camere, unele cu vetre, cu unelte gospodaresti si provizii. In cultura Cucuteni existau 3 tipuri de locuinte: de suprafata de forma dreptunghiulara, cu sau fara platforme, de suprafata cu plan circular, adevarate colibe sau bordeie.

FORTIFICATIILE

Pentru asigurarea apararii, erau folosite adesea promontorii desprinse din terase, dealuri, mai rar interfluvii. De aceea, de multe ori asezarile joase, dar bine aparate natural erau considerate mai importante decat cele aflate pe asezari inalte.

POPULATIA

Asemenea asezarilor, populatia avea o organizare protourbana, dand dovada, datorita gruparii locuintelor, de spirit de obste. Ocupatiile principale erau: vanatoarea, agricultura, cultivau predominant grau si orz, dar si olaritul, tesutul, confectionarea uneltelor. Oamenii cei mai importanti din comunitate obisnuiau sa se impodobeasca, folosind bijuterii confectionate din cupru, aur, os slefuit. Desi cunosteau metalele, ca aurul, arama, argintul, le foloseau destul de rar.

CERAMICA

Cultura Cucuteni a ramas in istorie prin ceramica sa, unica in Europa. Decorul predominant este cel in spirala, creand astfel o iluzie optica puternica, iar culorile caracteristice sunt albul, rosul si negrul, cu variatii date in functie de temperatura la care a fost ars vasul. In ceea ce priveste forma, avem de la simple pahare pana la amfore. Tehnica ceramicii Cucuteni este aproape perfecta: lutul era foarte bine preparat si amestecat cu cateva fire de nisip, pentru ca peretii vasului sa nu crape. Odata modelate, vasele erau reintroduse in lut si uscate la umbra. Dupa uscare urma decorarea. In faza Cucuteni A o importanta deosebita era data ceramicii cu forme diferite- pahare, castroane, suporturi, decorate cu motive spiralo-meandrice adancite, incizate pe suprafata alba a vasului. Se remarca astfel specia ceramica de la Trusesti si Draguseni.

Pentru faza Cucuteni A-B reprezentativa este ceramica pictata, ce se caracterizeaza de la trecerea gradata de la decorul negativ la cel pozitiv, culoarea neagra avand in rol important, fiind pictate, pentru prima data, reprezentari antropomorfe schematizate.

In faza Cucuteni B formele vaselor sunt mai evoluate in principal prin dimensiuni in desfasurarea motivelor decorative, pictate cu o singura culoare, negrul sau rosul, albul avand un rol secundar. Se intalnesc si reprezentari antropomorfe, de animale de prada, cornute si pasari.

STATUETE 

De la inceput trebuie precizat ca nu exista statuete antropomorfice care sa prezinte trasaturi grotesti sau furioase. Figurile masculine sunt rare si acoperite de masti, barbatul fiind considerat acolitul femeii, necesar pentru perpetuarea vietii, in timp ce statuetele feminine au picioare zvelte, sunt gratioase si nu prezinta tatuaje pe corp. Totodata, nu exista statuete cu sclavi sau figurine sacrificate, ceea ce accentueaza caracterul pacifist al civilizatiei. Figurile feminine stilizate reprezinta si un element esential al vietii religioase. Statuetele feminine au reprezentat conceptul fertilitatii si fecunditatii, intruchipat de Marea Zeita, creatoare de viata. Statuetele cucuteniene din faza A au capul mic, doi umeri proeminenti, talia inalta si supla, picioarele despartite pe ambele parti, terminandu-se cu un varf bont. In faza A-B se formeaza un curent realist: acum statuetele sunt decorate cu incizii, pictura sau elemente plastice. Exista o accentuare a alungirii picioarelor si corpului, statuetele fiind mai zvelte. In faza B se pune accent pe statuetele nubile, cele in forma de vioara. Toate sunt relativ plate, capul mai mare decat restul corpului.

RITUALURI

In ceea ce piveste ritualul inmormantarii, s-au descoperit, in podeaua locuintelor, oase umane, o dovada ca oamenii isi ingropau mortii la temelia caselor.

Se observa, astfel, din cele prezentate de mai sus ca importanta culturii Cucuteni a fost covarsitoare pentru urmatoarele culturi si civilizatii ce se vor dezvolta in Europa. Referitor la disparitia lor, exista mai multe ipoteze, cea mai plauzibila fiind, in acest moment, faptul ca populatiile aflate mereu in miscare au determinat inceputul sfarsitului pentru cultura Cucuteni.

  • Distrubuie:
  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • Digg
Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4