Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 » Cultura Hamangia
Preistorie — 10 februarie, 2012 11:54

Cultura Hamangia

Publicat de
RASPANDIRE GEOGRAFICA   Cultura Hamangia, una dintre culturile fundamentale ale preistoriei de pe teritoriul nostru, a fost incadrata cronologic intre mileniile IV-II i.Hr., denumita, ca si in cazul culturii Cucuteni dupa satul cu acelasi nume din Istria, Dobrogea. Raza sa de dezvoltare va cuprinde teritoriul Romaniei, iar in fazele de dezvoltare superioara se va regasi pe teritoriul Bulgariei si sporadic la NE de Dunare. Astfel, cultura Hamangia, din Dobrogea, alaturi de alte culturi ca Dudesti, Starcevo-Cris, Vinca reprezinta cel mai vechi neolitic cu ceramica de pe teritoriul Romaniei. Dintre acestea, cultura Hamangia este cea mai veche. Este bine stiut ca patria de origine a populatiei culturii Hamangia era in vestul Anatoliei, de unde va migra ulterior in zonele prezentate mai sus. Cultura Hamangia isi va prelungi dezvoltarea pana la aparitia culturii Gumelnita. Deci, cronologia relativa a culturii ajunge pana la pragul neoliticului tarziu. In cronologie absoluta, putem oferi ca data de sfarsit a culturii anul 3000 i.Hr.       In ceea ce priveste dezvoltarea interna a culturii, nu se cunosc date suficiente privind fazele, dar putem afirma ca se cunosc mai multe diviziuni. S-a convenit ca fazele timpurii sunt sincronizate cu evolutia culturilor Cris si Boian. Cea mai veche faza este cea de la Medgidia, urmeaza apoi cea de la Golovita si cea de la Mangalia si Ceamurlia.               ASEZARI De la bun inceput trebuie subliniat ca, in cazul asezarilor culturii Hamangia, se observa ca cele nefortificate erau plasate pe terase joase, in vecinatatea cursului unui rau. Locuintele erau de fapt bordeie. Cele mai vechi sunt asezarile de pe pantele nordice ale Dealului Sofia, Columbia A-C. Acestea vor evolua in paralel cu fazele Giulesti si Vidra ale culturii Boian. Se presupune ca aceste comunitati ale culturii Hamangia trebuie sa fi fost organizati in asezari mai adunate, de tipul tell sau movile. Din asezarea de la Cernavoda au fost adunate oase de castor, vulpe, vidra, pisica salbatica, cerb, caprioara, bour etc., ceea ce spune multe despre modul de viata, alimentatia si preocuparile populatiei din cultura Hamangia.     POPULATIA In cadrul culturii populatia se ocupa, asa cum am aratat mai sus, cu pescuitul, vanatoarea, cultivarea plantelor si cresterea animalelor domestice, lucruri pe care le realizau cu unelte ca: topoarele cu piatra dura, slefuite, de forma trapezoidala, cele din silex, care atesta o putenica influenta mezolitica. Totodata, avem si unelte facute din os si corn, dar raspandirea acestora este limitata. Acest lucru provine din faptul ca exista o preocupare destul de redusa a populatiei pentru prelucrarea metalelorRezultatele studierii materialului osteologic de la necropola din Cernavoda, arata ca populatia avea un caracter eterogen, la care se adauga elemente ce o leaga de regiunile Asiei Mici. Ba mai mult, unele afinitati duc pana la Iran, Tepe Hissar si desigur Anatolia.               CERAMICA Caracteristic si pentru cultura Hamangia, asa cum a fost si pentru cultur Cucuteni, ramane ceramica. In ceea ce priveste cultura Hamangia, avem doua etape: prima este reprezentata de ceramica de proasta calitate, ornamentata cu barbotina. A doua etapa apare ceramica executata dintr-o pasta fina de culoare neagra. Analogii intre plastica Hamangia se pot gasi in arta primitiva de la Hacilar si Catal Huyuk, din Anatolia. Insa, desi tratarea fetei, modelarea corpului si alte detalii demonstreaza o independenta fata de arta din Anatolia, nu trebuie sa ignoram punctele de legatura cu seria figurilor de alabastru de la Hacilar si Catal Huyuk. Majoritatea vaselor, caracteristice prin raspandire fiind vasele cu pantecul bombat si gatul cilindric, dar si strachinile, cupele, ce apartin culturii sunt facute din lut, care era intarit fie cu praf de scoici, fie cu nisip. Acestea erau ornamentate, asa cum precizam, cu barbotina, prin incizii, sau cu incrustatii cu materie alba, rareori cu galben. Spiritul ornamental va fi preluat de catre cultura Boian. De asemenea, exista un sincronism pronuntat intre cultura Boian si cultura Hamangia, relevat mai ales prin aplicarea unor unitati decorative, spre exemplu decorul incizat cu motiv „coada de randunica” care se plaseaza la sfarsitul fazei Hamangia I, oferind sincronizare cu faza Boian I, dar si prin aplicarea horror vacui. Totodata, se cunosc numeroase vase apartinand culturii Boian III, care aveau o larga raspandire si in cultura Hamangia. Trasatura de baza, semnatura culturii Hamangia, in ceea ce priveste ceramica, va ramane grupa ceramicii castanii. Vasele cu decor meandric excizat sau cele decorate cu incizii sau cu liniute oblice, din faza Hamangia II, atesta prezenta unor componente linear-ceramice. In esenta, decoratia culturii este abstracta, geometrica. Astfel, motivele decorative principale sunt: meandrul si triunghiul. Primul apare frecvent pe diverse vase: cele bicontronice, pe vasele mari, pe capacele de vase. Din punct de vedere stilistic, meandrul nu etse cel mai vechi stadiu al evolutiei. In ceea ce priveste pictura, nu s-au descoperit dovezi concrete pentru a sustine afirmatia ca in cultura Hamangia pictura ocupa un rol determinant. Exista insa prin inraurirea reciproca, ceramica hamangiana oglindind spiritul mediteranean-oriental de a recurge la culoare. Acelasi lucru se poate spune si despre pictura in grafit, desi in fazele de maturitate ale culturii ea incepuse sa fie practicata, mai ales de purtatorii culturii din Marita( Bulgaria de S) si cei ai culturii Boian. STATUETE La fel ca si in cultura Cucuteni, figurile reprezentative( denumite idoli) vor fi tot cele feminine. Exista doua categorii de reprezentare a idolilor: in pozitie sezanda si in picioare. Reprezentativa pentru prima categorie este celebrul „Ganditor” descoperit la Cernavoda, care este cunoscut in momentul de fata ca „ Ganditorul de la Hamangia”. Complexul de 2 statuete este oarecum simplu de identificat: un barbat sezand pe un scaunel de piatra, cu coatele asezate pe genunchi, sprijinindu-si capul in maini. Alaturi de el sta versiunea feminina, de aceea s-a considerat ca cei doi formeaza o pereche. Exista ipoteze care sustin ca Ganditorul si perechea sa reprezinta un cuplu de zei: el al vegetatiei, ea a recoltei.     RITUALURI Predominant este ritul de inhumatie, cel decedat gasindu-se in pozitie intinsa. Exista morminte, rar intalnite, in care scheletul sta in pozitie chircita. In unele morminte s-au descoperit schelete cu bratele intinse pe langa corp. Cel decedat este ingropat alaturi de posesiunile lor, cu diverse ofrande, oase si chiar bucati de animale. Cea mai mare necropola datand din cultura Hamangia este cea de la Cernavoda, unde exista circa 400 de morminte. S-au descoperit si o serie de obiecte apartinand culturii Hamangia ca: o margica de arama, urma coclelii pe un obiect de os si doua bratari.  
  • Distrubuie:
  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • Digg
Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4