Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/single.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/header.php on line 108 » BUREBISTA (70-44 I.HR)
Antichitate — 23 februarie, 2012 16:57

BUREBISTA (70-44 I.HR)

Publicat de

Boerebistas, barbat get, luand conducerea neamului sau, a ridicat pe oamenii acestia ticalositi de nesfarsitele razboaie si i-a indreptat prin abstinenta si sobrietate si ascultare de porunci, asa incat, in cativa ani, a intemeiat o mare stapanire si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine; ba a ajuns sa fie temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand Tracia pana in Macedonia si Iliria, iar pe celti, cei ce se amestecasera cu tracii si cu ilirii, i-a pustiit cu totul, iar pe boiii de sub conducerea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a nimicit cu desavarsire...” Strabon, Geographica.

            REGELE BUREBISTA

Exista numeroase aspecte ale personalitatii lui Burebista care pot fi dezvoltate din punct de vedere istoric, insa in cele ce urmeaza vom discuta despre unul dintre evenimentele cele mai importante ale domniei sale, un eveniment care a marcat vremurile in care Burebista a trait si care i-a conferit nu numai faima ulterioara, dar si o putere de necontestat care il plaseaza printre personalitatile marcante ale epocii sale: intemeierea statului dac si politica sa externa.

            Printre cele mai importante surse antice despre regele dac, mentionam: Strabo, in Geographica, il numeste Burebistas, Burbistas, Boirebista, Beirebistas, Jordanes, in Gaetica, il numeste Buruista; o inscriptie gasita in Balchik, Bulgaria, momentan depozitata la Muzeul din Sofia, care prezinta decretul dat de cetatenii din Dyonisopolis despre Acornion, unde este prezentat cu numele de Burebista, Burabista. Mentionarea lui Burebista se face si pe epigrafa de la Nesebar-Bulgaria cu denumirea Burebeistas, care in traducere ar insemna „Nemaipomenitul”, „Cum nu a mai fost si nu mai este”. Se stiu foarte putine lucruri despre Burebista. Cert este ca s-a nascut la Argedava, acolo unde tatal sau isi avea resedinta si a fost casatorit cu o preoteasa a templului lui Zamolxis numita Zina.

            In ceea ce priveste decretul dat de cetatenii din Dyonisopolis, trebuie facute cateva precizari pentru ca importanta sa este covarsitoare pentru epoca despre care discutam. Este binecunoscut faptul ca primele actiuni ale lui Acornion nu sunt legate nici de Burebista si nici de tatal sau. Desi a ajuns la noi mutilata, inscriptia arata clar ca Acornion, fiul lui Dionysios, a ajuns la Argedava, dupa unii istorici, capitala regatului dac, inca dinaintea lui Burebista si a tatalui sau. Radu Vulpe crede totusi ca in decretul lui Acornion este vorba si despre tatal lui Burebista, care isi avea resedinta la Argedava. S-a ajuns la concluzia ca Argedava nu poate fi situata in Banat, ci numai in estul getic, acolo unde este cel mai probabil ca si Burebista sa fii aparut, deoarce cultura geto-daca gravita spre rasarit. Faptul ca Burebista va folosi un sol grec, Acornion pentru a-i purta soliile, vorbeste multe despre patrunderea greaca pe Dunare si afluentii ei. Increderea data solului grec era sustinuta de vechea prietenie care exista intre Acornion si casa geta, asa cum am aratat mai sus. Doua idei esentiale se vor desprinde din decretul dyonisopolitan, idei care ii vor acorda o importanta extraordinara:

  1. Burebista era rege si in alta parte decat in Thracia, inainte de a deveni ilustru;
  2. El devenise „cel dintai si cel mai mare dintre regii Thraciei”, stapan pe ambele maluri ale raului.

UNIFICAREA TRIBURILOR GETO-DACE

De la bun inceput trebuie precizat ca perioada secolului I i.Hr. pana in 106 a fost una extrem de benefica pentru populatia geto-dacica- asa cum s-a aratat includerea cuvantului „daci” in formulare nu inseamna anexarea dacilor de „getul” Burebista, ci o expresie curenta a vremii, printre scriitorii eleni. Ca principal argument, Radu Vulpe va folosi politica lui Burebista in Dunarea de Jos-  din punct de vedere al dezvoltarii lor. Alungandu-i pe iranieni catre est si celti spre vest, populatia din Dacia reuseste sa puna bazele unuia dintre cele mai mari imperii preromane al perioadei: regatul lui Burebista, ce va ajunge sa cuprinda Boemia, Pannonia, Basarabia, Bulgaria. Acest regat isi va cunoaste nucleul in cetatile ce vor fi ridicate in Carpatii transilvaneni.

            Statul dac sub Burebista va fi rezultatul firesc al unei dezvoltarii fara precedent, atat material cat si spiritual. Activitati cunoscute de catre daci din vechime, ca olaritul, agricultura sau prelucrarea fierului, vor lua acum o amploare deosebita, permitand aparitia unei noi structuri statale, si vor duce la formarea unei civilizatii de tip oppidian. Pe plan spiritual, aceasta este perioada in care dacii isi vor insusi atat scrierea cat si alte cunostinte de tip stiintific, avand si o zeitate comuna in Zamolxis. Astfel, se naste firesc planul politic, ce va excela prin statul lui Burebista si apoi al lui Decebal, unde aristocratia tribala militara se va transforma, pentru a face fata noilor evolutii, in clasa politica, consolidandu-si astfel puterea. O asemenea dezvoltare va avea efecte si asupra populatiei al carui numar va creste si care va spori, natural, si numarul localitatilor. Istoria va cunoaste aceasta crestere demografica sub forma asezarilor de tip protourban, avand atat o componenta militara, politica si religioasa, celebrele „dava”. Perioada Burebista-Decebal va fi prolifica din punct de vedere a asezarilor si cetatilor construite. Aici poate fi discutata si problema Sarmizegetusei. Exista istorici care confirma ca asezarea propriu-zisa nu este mai veche decat Burebista, ci numai o parte din sanctuare.

Prin expeditiile sale, Burebista va subjuga majoritatea triburilor vecine. Este binecunoscut ca existau pe teritoriul Daciei 4 uniuni de triburi, emitente de moneda. Cum am aratat mai sus, dezvoltarea interna a Daciei impunea o alta forma de organizare, una statala, organizata, cu un centru administrativ, pentru a concentra puterea dobandita prin aceasta dezvoltare impotriva pericolului celt si roman, care devenea mai degraba o certitudine,decat o posibila amenintare. Burebista a inteles ca nu va putea face fata acestor pericole externe decat unind triburile, unificare ce s-a produs pe doua cai: diplomatica si pe cale de razboi, sub forma de raiduri, Strabon mentionand o armata de 200.000 de oameni, avand deja la baza unitatea etno-lingvistica si religioasa a populatiei. Desigur, cresterea puterii militare a lui Burebista a determinat multe triburi sa accepte stapanirea sa, fara a opune rezistenta, si totodata o crestere a influentei lui Burebista asupra populatiei. In acest sens, Strabon mentioneaza la un moment dat ca geto-dacii isi vor taia viile si nu au mai baut vin pentru ca l-au ascultat pe Deceneu, care, in numele lui Burebista, le vorbea de abstinenta, sobrietate si ascultare de porunci. Trebuie precizat, in ceea ce priveste uniunea realizata de Burebista, ca ea functiona in felul urmator: triburile vor fi integate in statul lui Burebista, insa administrarea teritoriala va ramane administratiei locale, aceasta fiind subordonata regelui, asezarile dava persistand si acum cu aceleasi functiuni. Burebista va organiza puterea monarhica prin atribuirea de diverse responsabilitati administrative cum ar fi:  strangerea darilor, supravegherea muncilor obligatorii, implementand sistemul de fortificatii.  Se considera ca la momentul respectiv, existau 1 milion de oameni. Burebista va emite si moneda, dezvoltand astfel si comertul care va ajunge la niste cote impresionante. In plan juridic, apare celebrele legi belagines, date de Deceneu prin care ii indemna pe daci sa traiasca in conformitate si dupa legile naturii.  Aceasta unificare se va termina in jurul anilor 59-60 i. Hr., cand Burebista va incepe campania impotriva celtilor. Centrul statului nou format va fi in Muntii Orastie.

CAMPANIA IMPOTRIVA CELTILOR Campania impotriva celtilor incepe, asa cum am precizat mai sus, in jurul anului 60 i.Hr., printr-un atac impotriva celtilor boi si taurisci. Astfel, celtii se vad nevoiti sa migreze, in locul lor aparand asezari geto-dac. Burebista isi incepea cuceririle. Despre acest lucru, Strabo va lasa cateva randuri. El spune: „ in cativa ani el intemeia un mare imperiu, impunand dominatia getica aproape tuturor vecinilor; si constituia o mare primejdie si pentru romani, daca tinem seama ca trecea Dunarea fara sa se teama de nimeni si pustia Thracia pana in Macedonia si Ilyria; iar celtii care se amestecasera cu Thracii si cu Ilyrii fura nimiciti, tot asa precum suprima pe Boiri care aveau pe Cristasiros ca rege si pe Taurisci.” Iata, deci, ca Strabon vorbeste despre o nimicire completa a celtilor, aratand o vigoare militara a armatei lui Burebista, fara precedent pentru spatiul nostru. Foarte important este ca in urma acestei campanii regatul lui Burebista se extinde pana la Dunarea Mijlocie si Muntii Slovaciei. Adaugand apoi infrangerea scordiscilor, pe langa siguranta granitei de S-V a Daciei, deschide drumul incursiunilor in S Dunarii si perspectiva unui hotar meridional pe linia Muntilor Balcanici. CAMPANIA PRIVIND COLONIILE GRECESTI Intre 62-61 i.Hr. Antonius Hybrida, la acel moment guvernatorul Macedoniei, se va aventura militar in Dobrogea, pentru a pedepsi coloniile grecesti- acestea fusesera ocupate de generalul Varro Lucullus 72-71 I.Hr. si nu erau multumite cu asa-zisa tutela romana. De aceea vor trimite solii catre Burebista, cunoscut si ca protector al coloniilor, pentru a le ajuta- dar va fi infrant de coalitia greco-bastarna-geta. Actiunea lui Hybrida venea si ca o incercare a Romei de a invalui Dacia. Aceasta arata ca, de fapt, Dacia ajunsese un inamic pentru Roma, ceea ce denota, indirect, puterea pe care statul lui Burebista incepea sa o aiba in lumea antica. Aflat in fata acestei oportunitati, Burebista va intreprinde o serie de actiuni- pasnice si militare- in spatiul pontic,  pe care va reusi sa-l supuna. Pe langa acest lucru, Burebista va mai obtine un lucru foarte important: o stopare a expansiunii romane in tinuturile nord-dunarene. BUREBISTA SI ROMA O reactie a imperiului era obligatorie in fata acestor noi evenimente, reactie care va fi insa intarziata de razboiul civil dintre Caesar si Pompei, in care Burebista va interveni, plasandu-se, firesc, de partea lui Pompei. Intelegand primejdia romana, dacii vor respinge orice forma de cesarism. Burebista stia ca daca va dori sa isi apere cuceririle va trebui sa ia atitudine in acest conflict intern. De aceea in 48 i.Hr., in preajma bataliei de la Pharsalos, Acornion era primit ca sol al regelui dac de catre Pompei langa Heraclea Lyncestis. Pompei vorbeste in Senat despre un „prieten personal”, este posibil ca acesta sa fie insusi regele dac. Insa, Burebista nu a pariat pe castigator. Desi va dura, Caesar va reusi sa il invinga pe Pompei, indreptandu-si atentia, firesc, spre cei care i-au fost aliati celui din urma. Se stie ca Caesar nu va intreprinde o actiune militara impotriva regelui dac deoarece va cadea victima unui complot. La scurt timp dupa ele, va muri si Burebista, tensiuniel cu statul roman urmand sa fie preluate de catre Decebal.   Dupa asasinarea lui Burebista, in anul 44 i.Hr., cel mai probabil survenita in urma unei revolte de palat; spunem cel mai probabil, deoarece nu exista documente istorice care sa ateste aceasta ipoteza ca fiind veridica, statul dac se va dezmembra in mai multe organizatii statale mai mici. Strabon mentioneaza ca Burebista a fost ucis intr-o rascoala, inaintea campaniei militare romane. Insa, atat precizeaza. Nu se stie cine a pornit rascoala, cu ce scop, daca nu cumva au fost chiar romanii cei care au instigat un personaj impotriva lui Burebista. Cert este un lucru: Burebista a fost un vizionar pentru timpul sau. A vazut potentialul teritorial, uman al statului sau si a actionat in consecinta. A inteles ca un popor unit e mai puternic, se poate pozitiona strategic in fata pericolului ca un tot unitar si poate, pana la un anumit moment, sa isi impuna vointa chiar pe plan extern, nefiind un punct pe harta, ci un pion hotarator. Curajul sau, viziunea sa, priceperea militara impecabila, il vor plasa pe Burebista in galeria marilor conducatori nu numai in istoria noastra ci si in cea europeana.   Placutele de plumb de la Sinaia, pe care apare mentionat Burebista. Chipul lui Burebista pe placutele de la Sinaia. Rugaciunea lui Burebista. Textul tradus spune: „Burebista, Pruncul lui zeu, cinstit Bastrnean păstrând alianţa din Segesta, Unire Eliberatoare, zeiască cetate, Cerească Biserică, a lui o roagă". Bibliografie:
  1. Bejan, Adrian, Istoria Daciei Romane, Ed. Eurobit, Timisoara, 1998.
  2. Crisan, Ion Horatiu, Burebista si epoca sa, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977.
  3. Daicoviciu, Hadrian, Dacia de la Burebista la cucerirea romana, Ed. Dacia, Cluj, 1972.
  4. Idem, Portrete dacice: Dromichaites, Burebista, Deceneu, Decebal, Editura Militara, Bucuresti, 1984.
  5. Parvan, Vasile, Dacia, Asociatia Academica, Bucuresti, 1926.
Etichete:
  • Distrubuie:
  • Facebook
  • Twitter
  • Delicious
  • Digg
Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4 Warning: Illegal string offset 'id' in /home/romi/public_html/wp-content/themes/magazinum/footer.php on line 4