Literatură, Repere culturale românești — 25 martie, 2012 2:31

Buna Vestire – obiceiuri crestine si precrestine

Publicat de

Daca semnificatia crestina a zilei de 25 martie este cunoscuta ca Buna Vestire (ziua in care Arhanghelul Gavril vesteste pe Fecioara Maria ca va fi mama lui Isus), aceasta zi comporta in folclorul romanesc si alte semnificatii, precum si obiceiuri provenite din perioada precrestina, unele dintre ele antagonice moralei crestine, asa cum vom observa in cele ce urmeaza.

Asa cum mentionam, crestinii sarbatoresc in aceasta zi vestirea aparitiei pe lume a lui Isus, iar in limbajul popular se mai intalneste sub denumirea de Blagovesteniile, denumire provenita de la verbul „a blagoslovi”, de origine slavona (la fel ca multi alti termeni ai ortodoxiei romanesti), sensul fiind de „a binecuvanta”.

In folclor, ziua de Buna Vestire mai este cunoscuta drept Ziua Cucului, vestire a primaverii. Legenda populara spune ca pasarea cuc si-a parasit sotia datorita infidelitatilor acesteia si a blestemat-o sa isi strige sotul o data cu venirea primaverii si pana la sfarsitul acesteia, cand, la solstitiul de vara, se spune ca muteste cucul. Simbolistica asociata acestei pasari este deosebit de bogata in intreaga lume indo-europeana, trecand de la aspecte negative (lene, gelozie), la aspecte legate de relatii (Zeus care a sedus-o pe Hera transformat in cuc) si pana la acordarea acestei pasari a unui titlu de instanta divinatorie, aspect de ritual pagan care contravine moralei crestine. Astfel, se crede, in unele zone, ca, la primul cant al cucului, in 25 martie, trebuie numarate strigarile acestuia pentru a afla cati ani din viata mai are de trait persoana care numara. Deasemenea, se crede in alte zone ca strigatul cucului anunta fetele cati ani mai au pana la maritis. Se mai considera ca, asemeni Anului Nou, vei fi asa cum te prinde cantul pasarii – trist sau fericit, sanatos sau bolnav, bun sau rau, bogat sau sarac etc. Pana la urma, este vorba despre un An Nou pagan, care incepe la venirea primaverii, semnalizata oamenilor de catre cuc.

Parte din ritualurile populare practicate sunt un amestec de conceptii precrestine si crestine si se poate include in aceasta categorie  hranirea ingerilor cu apa, paine si sare, lasate pe pragurile caselor, pentru a atrage protectia acestora. Exista si alte obiceiuri sincretice, cum ar fi afumarea cu tamaie a vitelor, pentru a nu se imbolnavi si a livezilor, pentru a fi ferite de daunatori si a da rod bogat. Purificarea prin foc, apartinand la origine paganilor, se impleteste aici cu puterea tamaduitoare si protectoare a tamaiei. La fel de sincretic este caracterul obiceiului vanatoresc de impuscare a anafurii asezate intr-un copac, pentru a prevesti talentul vanatoresc al celui care tinteste. Toate aceste obiceiuri sunt insotite de cele mai multe ori de cantece sau descantece specifice, multe adresate cucului, caruia i se cere darul prevestirii sau de strigate de amenintare ritualice, pentru a convinge pomii sa rodeasca sau pentru alungarea iernii.

Crestinatatea, datorita importantei zilei de Buna Vestire, face o concesie in rigoarea postului pascal, prin dezlegarea la peste, insa un accent deosebit este pus pe interdictia muncii fizice, interdictie care trece si in obiceiurile populare, cu mentionarea nenorocirilor atrase de incalcarea acesteia. Dat fiind ca ziua de 26 martie este mentionata in calendarul ortodox ca zi a Soborului Arhanghelului Gavril, in unele zone se extinde asupra femeilor, in cutuma populara, interdictia de a munci in casa, acestea fiind cele care au menirea de a primi semnul nasterii unui copil, iar barbatii sunt trimisi la munca in afara casei.

Nota: Imaginea care insoteste articolul este o reproducere a picturii (tempera pe lemn) lui Sandro Botticelli, numita Buna Vestire (1489), aflata la Galeriile Uffizi, din Florenta.